Dezvoltarea urbană echilibrată este forța motrice pentru o dezvoltare economică sigură

Funcționarii administrației publice centrale, experți independenți și reprezentanți ai mediului de afaceri s-au reunit, la începutul săptămînii curente, în cadrul unei mese rotunde pentru a discuta  problemele Propunerii de Politică Publică: Dezvoltare Urbană Echilibrată.

PPP nominalizată a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor în anul 2012 și are drept scop dezvoltarea echilibrată a orașelor țării, prin studierea experienței altor state, precum Letonia, Estonia, Slovenia, România, etc.  Ulterior, documentul a fost înaintat Cancelariei de Stat și urmează să parcurgă procedura de aprobare a Comitetului Interministerial de Planificare Strategică.

Pentru elaborarea PPP, reprezentanții MDRC au efectuat o analiză, în baza a 7 indicatori economici și au identificat șase orașe care ar putea deveni în continuare forța motrice pentru dezvoltarea economică urbană. Astfel, drept orașe cu potențial sporit de dezvoltare au fost considerate localitățile Cahul, Comrat, Soroca, Ungheni, Orhei și Edineț. Aceste orașe vor avea misiunea de a servi drept poli de creștere, stimulînd activitatea economică în localitățile din împrejurimi.  

În acest context, participanții la masa rotundă au comunicat că pentru a putea dezvolta aceste localități, este nevoie de o cooperare între diferite ministere și autoritățile publice centrale, Agențiile de Dezvoltare și Autoritățile Publice Locale.

Totodată, aceștia au menționat rolul determinant al orașelor în asigurarea dezvoltării societății, economiei naționale și regionale, prin corelarea gradului de dezvoltare a unei societăți și nivelul său de urbanizare și calitatea managementului urban.

Veaceslav Guțuțui, viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a afirmat, în cadrul evenimentului că după declararea independenței, concomitent cu falimentarea sau reorganizarea întreprinderilor mari, orașele au rămas fără o structură de suport, fapt ce a rezultat stagnarea dezvoltării urbane. De asemenea, oficialul a specificat că în Republica Moldova sunt două orașe mari: Chișinău și Bălți,  dezvoltare cărora este în stagnare comparativ cu orașele Iași, Constanța, Odesa, etc.

Printre principalele probleme ce stagnează dezvoltarea urbană, au fost nominalizate: dezurbanizarea ( 41,6% din populația țării locuiește în orașe);  concentrare economică în Chișinău și Bălți, în detrimentul orașelor mici și medii, precum și  migrația masivă a populației. 

Totodată, reprezentanții societății civile și ai administrației publice locale au specificat că orașele mici ar putea fi împotriva PPP  deoarece nu vor accepta ierarhizarea orașelor. De asemenea, aceștia susțin că  dezvoltarea urbană echilibrată  promovată de MDRC este în contradicție cu dezvoltare rurală, agreată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.  De asemenea, unii experți au sugerat extinderea numărului orașelor pînă la 9, luînd în calcul centrele județene anterioare.

 La final, în scopul promovării dezvoltării urbane echilibrate, reprezentanții MDRC au propus:

• modificarea Legii 438/-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională,
• elaborarea unei HG pentru nominalizarea centrelor urbane respective ca poli de creștere economică,
• aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2013-2015,
• elaborarea și aprobarea Programului național de dezvoltare urbană,
• stabilirea unor parteneriate viabile între localitățile care intră în raza de influență a orașelor poli de creștere economică.

Masa rotundă a fost organizată în cadrul proiectului „Convenția Națională pentru Integrarea Europeană", implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul", Asociația pentru Politică Externă și Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei.