Regiunile de dezvoltare urmează să depășească faza înțelegerii lor ca simple spații mai mari decît unitățile administrative-teritoriale, spații care suplinesc ceea ce diviziunea pe raioane nu poate oferi în mod eficient. Pentru ca regiunile de dezvoltare să funcționeze de o manieră convingătoare, strategia statului trebuie să pună aceste regiuni în capul mesei, promovînd reforme de regionalizare care din punct de vedere politic sînt destul de împovărătoare - noua divizare administrativ-teritoarială, descentralizarea, dezvoltarea urbană, trecerea de la guvernare la guvernanță, aplicarea unor proiecte economice și nu doar de infrastructură, etc.    

Discuțiile axate pe această temă au avut loc în cadrul mesei rotunde „ Regiunile de dezvoltare: de la delimitări teritoriale la teritorii funcționale". Activitatea face parte din proiectul „Convenția Națională pentru Integrare Europeană", realizat în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Asociația pentru Politică Externă a Slovaciei.  

La începutul lucrărilor grupului de lucru, Liviu Oboroc, Viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, a prezentat prioritățile Ministerului stabilite pentru anul 2014.

-        Modificarea cadrului normativ în ceea ce privește Dezvoltarea Regională;

-        Crearea grupurilor de lucru în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare regională;

-        Inițierea procesului de elaborare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Regionale pe perioada 2015-2020;

-        Deschiderea unei noi Agenții de Dezvoltare Regională - Gagauz Yeri. 

În prezentarea de bază, care s-a dorit a fi un nou model de abordare a fenomenului de regionalizare din Republica Moldova, Șeful secției planificare strategică și programare din cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Centru, Lilian Danilov, a vorbit despre necesitatea abordării funcționale a regiunilor prin stabilirea unor legături firești de cooperare între localitățile din cadrul unor regiuni (un exemplu l-a servit inițiativa de reabilitare a rîului Bîc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru). Autorul a subliniat principalele provocări cu care se confruntă Regiunile de Dezvoltare din Republica Moldova - logica contradictorie a proceselor de regionalizare și descentralizare care se desfășoară în paralel; încetinirea proceselor de dezvoltare urbană într-un context în care nu este clar locul dezvoltării rurale; lipsa unor politici diferențiate de intervenție din partea autorităților în condițiile în care regiunile din Moldova comportă specificități importante, ceea ce duce la disparități; perseverarea în interiorul unui stil de management vertical, numit și guvernare, axat pe directive venite din partea Guvernului și insuficienta aplicare a principiilor guvernanței - coordonarea pe verticală prin implicarea societății civile, mediului de afaceri, etc.

Prezentarea a provocat discuții în rîndul participanților care au reprezentat organizațiile nonguvernamentale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Agențiile de Dezvoltare Regională. Un subiect aparte l-a constituit problema unei noi divizări administrativ-teritoriale despre care se crede că ea va fi amînată pînă în 2015. A fost reiterată idea revenirii la ținuturile istorice (județe) fapt care a fost contrazis de Directorul Centrului de Informare pentru Autoritățile Locale, Krzystof Kolanowski, care a invocat exemplul Poloniei de revenire la voievodate ce nu au corespuns hotarelor istorice. În acest context, Svetlana Rogov, șef direcție relații internaționale și atragerea investițiilor din cadrul MDRC  a comunicat despre necesitatea creşterii rolului regiunilor în dezvoltare în Republica Moldova după exemplul abordat în țările Uniunii Europene. Este adevărat că procesul de regionalizare s-a realizat în mod diferit de la o ţară la alta în funcţie de modul de organizare statală (stat unitar sau federal), de cadrul legislativ, de componenta etnică şi tradiţiile istorice, de aceea în contextul Republicii Moldova, un element prioritar al regiunilor trebuie să fie rolul de promotor ai dezvoltării durabile întru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

 Experții IDIS Viitorul și CALM au insistat asupra felului în care trebuie înțelese  regiunile defavorizate, solicitînd lansarea unei dezbateri pe tema poli de creștere/regiuni sărace. De asemenea, expertul slovac, Rastislav Igliar, a vorbit despre importanța produselor regionale ca o strategie de branding pentru regiunile noastre de dezvoltare.   

Recomandările formulate la masa rotundă vizează următoarele:

• Asigurarea unei interdependențe între politicile de dezvoltare regională și de descentralizare
• Prioritizarea orașelor ca centre de dezvoltare și creștere a competitivității regiunilor
• Crearea unor mecanisme eficiente de guvernanță regională prin racordarea la principiile orizontale de gestiune
• Promovarea unei reforme administrativ-teritoriale a Republicii Moldova în strictă concordanță cu strategiile naționale de dezvoltare regională
• Îmbunătățirea sistemului statistic de colectare și analiză a datelor fapt care va face posibilă o mai bună planificare a politicilor de dezvoltare regională

Pe lângă grupul de lucru dezvoltare regională, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele trei: vize, frontiere şi Transnistria; agricultură, comerţ, servicii, concurenţă. Mecanismul de adoptare a deciziilor este similar şi şi-a demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Macedonia. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană" este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul", Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile  guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.

 Găsiți atașat prezentările:
 Lilian Danilov, Șef al secției planificare strategică și programare, Agenția de Dezvoltare Regională Centru ( ADR Centru)

 Rastislav Igliar, expert din Slovacia