IDENTIFICATOR | DESCRIEREA CERINȚEI FUNCȚIONALE |
FR1.0 | SIECC va dispune de Modul de administrare |
| FR1.0.1 | Accesarea modulului de administrare se face prin intermediul unei conexiuni sigure. |
| FR1.0.2 | Numai utilizatorilor nivelului administrator al SIECC le se va asigura accesul la Modulul de administrare |
| FR1.0.3 | Administratorii SIECC se vor putea conecta la Modulul de administrare numai de pe anumite locații (numai de pe anumite adrese IP) |
| FR1.0.4 | SIECC va păstra și personaliza istoricul tuturor modificărilor făcute în Modulul de administrare. |
| FR1.0.5 | SIECC va înregistra utilizatorul, momentul și adresa IP pentru fiecare accesare sau modificare efectuată (conectare, adăugare, editare, ștergere). |
| FR1.0.6 | SIECC va depista și contoriza încercările eșuate de conectare la modulul de administrare și va bloca accesul la conturile sau adresele IP de la care s-a încercat accesarea de un număr de ori succesiv cu nume utilizator eronat sau parolă eronată. |
| FR1.0.7 | SIECC va autoriza accesul la Modulul de administrare după nume utilizator, parolă, adresă IP de acces și eventual certificatul semnăturii digitale. |
FR1.1 | Prin intermediul modulului de administrare utilizatorii nivelului administrator vor putea accesa funcționalități ale Modulului pentru calcularea penalităților. |
| FR1.1.1 | Administratorul va avea posibilitatea să demareze/întrerupă calcularea penalităților descrise în FR3.1 |
| FR1.1.2 | Administratorul va avea posibilitatea să demareze /întrerupă calcularea penalităților descrise în FR3.2 |
FR1.2 | Stabilirea datelor scadente pentru plata tuturor tipurilor de impozite. |
| FR1.2.1 | Administratorul va configura/stabili Termenul de plată - data scadentă pentru fiecare tip de impozit |
| FR1.2.2 | Termenele de plată pentru fiecare tip de impozit se va fixa în corespundere cu legislația fiscală în vigoare |
FR1.3 | Stabilirea perioadelor și ratelor pentru calcularea penalităților |
| FR1.3.1 | Administratorul va administra tabelul cu ratele tuturor tipurilor de penalități |
| FR1.3.2 | Orice înregistrare a tabelului va conține rata, începutul perioadei de aplicare a ratei penalității, momentul, statutul de rată activă și identificatorul utilizatorului care a efectuat ultima actualizare a înregistrării. |
| FR1.3.3 | SIECC nu va permite efectuarea de modificări la înregistrările existente (ratele active), cu excepția marcării ratei ca neactivă (schimbării statutului acesteia). O rată cu statut inactiv nu poate să-și mai schimbe statutul în activ, prin urmare această operațiune este într-o măsură egală cu ștergerea înregistrării. Vor putea fi suprimate fizic doar ratele care nu au fost folosite niciodată în SIECC. Ratele utilizate vreodată vor rămâne ca istoric în BD avânt statutul inactiv. |
FR1.4 | Stabilirea tuturor valorilor implicite din sistem. |
| FR1.4.1 | Administratorul va stabili toate valorile implicite utilizate în SIECC. |
| FR1.4.2 | Administratorul va putea modifica anumite nomenclatoare ale SIECC. |
FR1.5 | Sistemul de Monitorizare și Raportare |
| FR1.5.1 | Sistemul va oferi capacități de căutare pentru toate fișierele jurnalului. |
| FR1.5.2 | Sistemul va oferi posibilitatea tipăririi jurnalului pentru audit pentru fiecare Certificat al Contribuabilului emis |
| FR1.5.3 | Sistemul va oferi rapoarte statistice privind utilizarea pentru toate modulele SIECC. |
| FR1.5.4 | Sistemul va oferi rapoarte pentru modulul de management al utilizatorilor |
RDC este situată în partea centrală a Republicii Moldova asigurând legături între celelalte regiuni. La Vest cu RDC are conexiune directă cu România prin 3 puncte vamale, inclusiv unul feroviar – nodul feroviar Ungheni. La est conexiunea regiunii cu Ucraina, Rusia trece prin RDT. La Nord și Sud conectivitatea regiunii trece prin RDN și RDS. Distanța până la principalele orașe mari este: Iași, România – 20-150 km, Cernăuți, Ucraina – 150-220 km, Odessa, Ucraina – 100 – 170 km. Rețeaua de transport a RDC se prezintă prin două tipuri de transport: auto și feroviar. Traficul de mărfuri și pasageri este asigurat de transportul auto atât la nivel local, republican cât și internațional. Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri și pasageri la nivel internațional.
Legături de trafic internațional. RDC este traversată de o rețea densă de trasee internaționale: Coridorul Economic European IX (CE IX); Coridorul Economic Budapesta Odessa Coridor (BOC); Coridorul Giurgiulești-Briceni (GBC). Distanța maximă dintre localitățile RDC pe direcția nord-sud este de aproximativ 180 km, iar pe direcția est-vest aproximativ 120 km și legătura poate fi asigurată tranzit prin mun. Chișinău. Distanța dintre principalele centre urbane (Ialoveni, Strășeni, Ungheni, Orhei, Hâncești) nu depășește 150 km.
Populația stabilă a RDC la 1 ianuarie 2009 constituie 1065,2 mii persoane. Această valoare continuă cursul unui trend general negativ al volumului demografic aferent perioadei 2004-2008. Descreșterea populației înregistrată în această perioadă este de 15,6 mii persoane, ceea ce reprezintă 1,4%. Produsul Regional Brut (PRB) al RDC in 2008 se estimează la 7,55 miliarde lei sau 19% din PIB național. In perioada 2006-2008 PRB s-a modificat nesemnificativ, iar producția brută per capita a constituit 62% din nivelul mediu național.
Producția agricolă a regiunii este un sector important, contribuind cu cca. 30% la totalul acestei ramuri pe țară. Din totalul terenurilor agricole 83% revin terenurilor arabile, 9% - livezilor, 7% - viilor si doar 0,3% - pășunilor. Principalele produse agricole sunt legumele, cerealele, strugurii, culturile tehnice și pomicole. Agricultura rămâne a fi principalul sector al ocupării forței de munca - peste 40% din populația economic activă a regiunii.
Potențialul agroindustrial al regiunii se constituie din 42 de cooperative de producție, 50 de societăți pe acțiuni, circa 530 de societăți cu răspundere limitată și peste 230 mii de gospodarii țărănești întreprinderi individuale. In regiune sunt amplasate majoritatea fabricilor avicole (14 din 23), întreprinderilor de prelucrare a fructelor si legumelor (8 din 10 fabrici cu capacitate mare), mai mult de jumătate din întreprinderile vinicole (86 din 157). Infrastructura existentă de colectare a produselor agricole nu este funcțională și produsele agricole locale nu sunt competitive cu cele din import.In acest context autoritățile regionale au venit cu inițiativa privind dezvoltarea unei zone transfrontaliere in regiunea punctului vamal Leușeni. Scopul creării zonei constă în impulsionarea valorificării potențialului economic și turistic al zonei transfrontaliere Leușeni prin crearea unor condiții favorabile pentru amplasarea si funcționarea rentabilă a unui complex de întreprinderi de producere, comerț si servicii (piață agricolă angro, depozite, frigidere, întreprinderi de prelucrare a producției agricole, parcări, oficii, hoteluri etc.) necesare agenților economici din regiune și călătorilor ce intersectează frontiera țării. Costul total al investițiilor se estimează la 155 milioane lei.
Sectorul serviciilor al regiunii este in continue creștere atât in valori absolute cat si a cotelor din nivelul național. Contribuția cea mai mare revine comerțului, transportului si telecomunicațiilor. RDC reprezintă un înalt potențial turistic, care este asigurat de existența unor resurse naturale specifice reprezentate prin fondul forestier, resursele acvatice, rezervațiile peisagistice și numeroase monumente cu destinație turistică. Prin această zonă își are traseul principal „Drumul vinului” care include cele mai importante puncte de vinificație (Mileștii Mici, Ialoveni, Cojușna, Brănești, Peresecina). De asemenea, pentru turiști reprezintă interes și vinotecile Ialoveni, Mileștii Mici, Peresecina, Hâncești. Complexul muzeal „Orheiul Vechi”, Muzeul Meșteșugurilor Populare din s. Ivancea, Baștina lui A. Donici și satele Saharna, Japca, Țâpova sunt punctele cu cel mai înalt grad de atracție a turiștilor naționali și internaționali. De asemenea, în regiune sunt amplasate cele mai mari mănăstiri ale Moldovei (Sfîntul Gheorghe, Căpriana, Hâncu, Dobrușa, Hârjauca, Racovăț, Curchi, etc). Punerea in valoare a acestor destinații turistice necesită atât dezvoltarea infrastructurii, cât și promovarea lor pentru a deveni cunoscute pentru turiștii internaționali.
